Mara

Opera Mara este o imbinare intre romanul "Marei" care surprinde evolutia eroinei si romanul "iubirii"care urmareste formarea si consolidarea cuplului erotic Natl-Persida. Opera poate fi considerata si bildungsroman deoarece este prezentat drumul parcurs de copii Marei de la varsta frageda pana la maturitate.

Subiectul romanului 

Romanul se deschide cu prezentarea Marei, o "precupeata" tanara si priceputa din Radna ramasa vaduva cu doi copii "Trica si Persida". Femeie ambitioasa si avand certe calitati de comerciant, Mara nu cedeaza in fata dificultatilor vietii si cu mult efort si chibzuinta va reusi sa acumuleze o frumoasa avere si sa castige respectul celorlalti.
Raposatul Barzoranu fusese "mai mult carpaci decat cizmar" petrecandu-si timpul mai mult in birduri.
Dupa moartea sa Marei ii raman ca si avere o livada cu pruni, via din Paulis si casa.Dovedind capacitate de efort, Mara insotita in permanenta de copii ei "neastamparati si nepieptanati...saracutii mamei" se deplaseaza zilnic in targurile din Radna, Lipova si Arad unde vinde poame, peste, turta dulce etc. Este foarte mandra de odraslele sale pentru care munceste cu drag incercand sa le asigure o educatie aleasa si dorindu-le un viitor linistit intr-o pozitie sociala rezonabila, afirmand in repetate randuri ca "tot n-are nimeni copii ca ai mei". Din castigurile cumulte pune zilnic cate un banut in trei ciorapi...unul pentru Persida, altul penntru Trica si ultimul pentru batranete si inmormantare.
Femeie cu gandire sanatoasa, Mara respecta un principiu simplu al capitalismului: acela de a nu se intoarce cu marfa acasa, prefera sa castige mai putin decat sa se "cloceasca".
Mara isi doreste ca fica sa sa se casatoreasca in chip stralucit. Sa fie sotia uni intelectual sau a uni preot( il considera potrivit pe teologul Codreanu), iar pe Trica si-l doreste maestru cojocar. Pentru ca aceste dorinte sa devina realitate isi duce fica la manastirea Maria Radna dand-o in grija maicii Aegidia pentru a primi o buna educatie, iar Trica devine ucenic in breazla cojocarilor in Lipova sub indrumarea starostelui Bocioaca.
Fumusetea si farmecul Persidei il incanta pe Natl, fiul lui Anton Hubar, un tanar care-si facuse anii de ucenicie, terminase doi ani ca si calfa si mai avea "doi ani de calatorie" care conform oranduielii breazlei macelarilor ii conferea posibilitatea de a deveni maistru. Cei doi tineri se indragostesc, iubirea lor declansand intriga romantica. Putem vorbi despre un conflict exterior in cazul Persidei care oscileaza intre iubirea lui Natl si respectarea traditiilor care nu erau compatibile cu mariajul celor intre etnii si religii diferite.
La varsta de 18 ani Persida se casatoreste in taina cu Natl in ciuda vointei Marei de a o vedea preoteasa. Cei doi fug la Viena unde Natl trebuie sa-si satisfaca anii de calatorie. Intorsi in tara cei doi isi deschid o afacere, un bird in drumul Serariei de care se va ocupa Persida deoarece Natl, la fel ca in Viena, pierde timpul cu prietenii jucand carti si consumand alcool.
Casatoria celor doi este presarata cu tot felul de tensiuni, certuri dar si cu violente, Persida pierzand astfel o sarcina. Lucrurile vor intra pe un fagas normal atunci cand Persida va naste un baietel, eveniment fericit, ce contribuie la impacarea familiilor, iar tinerii primesc binecuvantarea parintilor.
Intr-un alt plan narativ se urmareste evolutia lui Trica, ascultator si iscusit acesta va deveni in scurt timp prefertul lui Bocioaca, starostele cojocarilor, si-l doreste ca ginere, dar tanarul refuza. Singura sa dorinta era sa ajunga maistru cojocar si sa duca o viata independenta.
Pentr ca Mara refuza sa-i plateasca stagiul militar, acesta este nevoit sa plece pe front in Italia. Ranit usor la sold va sta o perioada in spital in Verona si reintors in tara Mara nu va recunoaste in Trica "acel prostalan motolog" de alta data.
In ajunul Pastelui cei doi cumnati ajung maistri. Trica maistru cojocar, iar Natl maistru macelar.
Finalul romanului este violent si surprinde momentrul intalnirii batranului Hubar cu fiul sau nelegitim Bandi.
In tinerete Hubar pacatuise lasand insarcinata o servitoare din Radna pe nume Reghina, pe care o lasase in voia sortii. La nastere Reghina paralizeaza, nu mai poate sa vorbeasca si sminteste. Femeia si copilul vor fi ingrijiti din mila crestineasca de maicute.
Cand Bandi implineste 8 ani mama sa moare. Copilul nebun al lui Hubar isi  va ucide tatal atunci cand il recunoaste ca fiu, autorul pedepsind in mod exemplar pacatul initial.