Faceți căutări pe acest blog

duminică, 15 decembrie 2013

Caracterizarea Otiliei Marculescu

Otilia este caracterizata in mod direct de catre narator. Acesta spunea despre ea ca avea “fata maslinie,nasul turtit si ochii albastri”. Ea era o pustoaica de “optsprezece-nouasprezece ani” care nu prea stia ce doreste de la viata. Din prisma atributelor sale fizice, ea putea ademeni orice barbat dorea.
Din fapte, gesturi, limbaj, comportament ni se contureaza in mod indirect personalitatea acestui personaj. Ii placea sa se detaseze de viata, avea aspiratii mari:”Imi vine uneori sa

Enigma Otiliei

Opera literară Enigma Otiliei de George Călinescu a apărut în perioada interbelică (anul 1938) si este primul nostru roman citadin modern, obiectiv, de tip clasic si balzacian.

Enigma Otiliei, este un roman realist de tip balzacian, cu elemente moderniste, apartinând prozei interbelice. De asemenea, este un roman social si citadin.

vineri, 13 decembrie 2013

 Capodopera absoluta a literaturii noastre populare, dovada geniului artistic al poporului roman, este rezultatul unui proces de creatie seculara, textul baladei armonizand un numar variabil de motive poetice cu existenta independenta in folclor.
          'Miorita' sintetizeaza o experienta de viata milenara, pentru a o ridica, prin transfigurare artistica la rang de valoare general-umana.
          Datarea genezei baladei este de fapt imposibila, pentru ca ea este rezultatul unei contaminari succesive intre temele majore ale folclorului nostru.

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu

    Romanul este specia genului epic, în proză, de mare întindere, cu acţiune complexă care se poate desfăşura pe mai multe
planuri, cu personaje numeroase, bine individualizate.
                Trăsăturile romanului subiectivsunt :
-          opoziţia faţă de subiectele şi normele tradiţionale;
-          naraţiunea este subiectivă (se preferă persoana I);
-          naratorul devine de cele mai multe ori personaj;

O scrisoare pierdută de Ion Luca Cargiale

Acţiunea se petrece „În capitala unui judeţ de munte, în zilele noastre”, precizează indicaţia de regie a piesei.
 ACTUL I
 Decorul reprezintă „O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre mari pe laturi. La dreapta, în planul din fund o uşă, la stânga altă uşă”.
 Scena I

joi, 12 decembrie 2013

Caracterizarea lui Manole (balada populara)

Manole este personajul principal al baladei populare "Monastirea Argesului", deoarece are o importanta decisiva in desfasurarea actiunii. Manole este totodata un simbol literar si un personaj mitic, intrucat simbolizeaza artistul genial, creatorul capabil de a realiza o opera perfecta si unica prin frumusetea si maretia ei. De aceea el ilustreaza mitul estetic in literatura populara, fiind un erou exceptional, inzestrat cu trasaturi iesite din comun, ca orice erou de balada, intrat, in acelasi timp, in legendele neamului romanesc. Manole simbolizeaza ideea ca o creatie unica prin frumusete si trainicie este totdeauna rodul sacrificiului de sine, al jertfirii propriilor valori spirituale, in cazul sau, iubirea.
Manole este mesterul cel mai priceput, singurul capabil de o zidire mareata, "cum n-a mai fost alta", fiind de la

miercuri, 11 decembrie 2013

Caracterizarea personajului Gavrilescu (La tiganci)

Gavrilescu este protagonistul nuvelei "La tiganci". Acesta este un profesor de pian si are varsta de 49 de ani. Acest numar nu a fost ales intamplator deoarece 49 este 7 la puterea a doua acest lucru simbolizand renasterea personajului.
Din caracterizarea directa, pe care insusi personajul o face, reiese ca este neatent uitand mereu unde isi pune portofelul, palaria si valiza cu partituri.

La tiganci

Spatial in care se desfasoara actiunea este Bucurestiul de altadata, locul in care M. Eliade si-a petrecut copilaria si adolescent, astfel Bucurestiul devine un oras mitic pentru opera sa. Nuvela este structurata in 8 secvente in care realul si irealul sunt intalnite in proportii egale.

Secventa I este predominant reala, actiunea desfasurandu-se in tramvai. Este prezentat Gavrilescu, un profesor de pian care ar fi trebuit sa ajunga artist, dar viata nu i-a permis acest lucru. Din vorba in vorba el isi adduce aminte ca a uitat

marți, 10 decembrie 2013

Caracterizarea Persidei

Persida este un personaj feminin reusit, demonstrand ca omul poate triumfa daca isi doreste cu adevarat acest lucru.
Fiind o fire onesta, pura si delicata ea trece peste toate incercarile vietii pentru a ajunge in final la destinatia dorita: FERICIREA !
Persida seamana foarte mult cu mama sa, fiind inalta, lata-n umeri si curata ca o floare de cires. Este o femeie

Caracterizarea Marei

Mara este unul din cele mai bine caracterizate personaje din opere. Fiind protagonista operei, in jurul ei se deruleaza aproape toate evenimentele. Ramasa vaduva de tanara si cu doi copii, ea nu se va casatorii facand tot posibilul pentru a depasi toate vicisitudinile vietii.
"Femeie mare, spatoasa, greoaie", Mara se dovedeste a fi o negustoreasa priceputa (N. Manolescu o numea businesswomen) incercand si reusind sa intre in afaceri diverse, iar din castigurile obtinute sa le asigure copiilor o educatie buna si sa economiseasca (cei 3 ciorapi).

Mara


Opera Mara este o imbinare intre romanul "Marei" care surprinde evolutia eroinei si romanul "iubirii"care urmareste formarea si consolidarea cuplului erotic Natl-Persida. Opera poate fi considerata si bildungsroman deoarece este prezentat drumul parcurs de copii Marei de la varsta frageda pana la maturitate.


Subiectul romanului 

Romanul se deschide cu prezentarea Marei, o "precupeata" tanara si priceputa din Radna ramasa vaduva cu doi copii "Trica si Persida". Femeie ambitioasa si avand certe calitati de comerciant, Mara nu cedeaza in fata dificultatilor vietii si cu mult efort si chibzuinta va reusi sa acumuleze o frumoasa avere si sa castige respectul celorlalti.
Raposatul Barzoranu fusese "mai mult carpaci decat cizmar" petrecandu-si timpul mai mult in birduri.
Dupa moartea sa Marei ii raman ca si avere o livada cu pruni, via din Paulis si casa.Dovedind capacitate de efort, Mara insotita in permanenta de copii ei "neastamparati si nepieptanati...saracutii mamei" se deplaseaza zilnic in targurile din Radna, Lipova si Arad unde vinde poame, peste, turta dulce etc. Este foarte mandra de odraslele sale pentru care munceste cu drag incercand sa le asigure o educatie aleasa si dorindu-le un viitor linistit intr-o pozitie sociala rezonabila, afirmand in repetate randuri ca "tot n-are nimeni copii ca ai mei". Din castigurile cumulte pune zilnic cate un banut in trei ciorapi...unul pentru Persida, altul penntru Trica si ultimul pentru batranete si inmormantare.
Femeie cu gandire sanatoasa, Mara respecta un principiu simplu al capitalismului: acela de a nu se intoarce cu marfa acasa, prefera sa castige mai putin decat sa se "cloceasca".
Mara isi doreste ca fica sa sa se casatoreasca in chip stralucit. Sa fie sotia uni intelectual sau a uni preot( il considera potrivit pe teologul Codreanu), iar pe Trica si-l doreste maestru cojocar. Pentru ca aceste dorinte sa devina realitate isi duce fica la manastirea Maria Radna dand-o in grija maicii Aegidia pentru a primi o buna educatie, iar Trica devine ucenic in breazla cojocarilor in Lipova sub indrumarea starostelui Bocioaca.
Fumusetea si farmecul Persidei il incanta pe Natl, fiul lui Anton Hubar, un tanar care-si facuse anii de ucenicie, terminase doi ani ca si calfa si mai avea "doi ani de calatorie" care conform oranduielii breazlei macelarilor ii conferea posibilitatea de a deveni maistru. Cei doi tineri se indragostesc, iubirea lor declansand intriga romantica. Putem vorbi despre un conflict exterior in cazul Persidei care oscileaza intre iubirea lui Natl si respectarea traditiilor care nu erau compatibile cu mariajul celor intre etnii si religii diferite.
La varsta de 18 ani Persida se casatoreste in taina cu Natl in ciuda vointei Marei de a o vedea preoteasa. Cei doi fug la Viena unde Natl trebuie sa-si satisfaca anii de calatorie. Intorsi in tara cei doi isi deschid o afacere, un bird in drumul Serariei de care se va ocupa Persida deoarece Natl, la fel ca in Viena, pierde timpul cu prietenii jucand carti si consumand alcool.
Casatoria celor doi este presarata cu tot felul de tensiuni, certuri dar si cu violente, Persida pierzand astfel o sarcina. Lucrurile vor intra pe un fagas normal atunci cand Persida va naste un baietel, eveniment fericit, ce contribuie la impacarea familiilor, iar tinerii primesc binecuvantarea parintilor.
Intr-un alt plan narativ se urmareste evolutia lui Trica, ascultator si iscusit acesta va deveni in scurt timp prefertul lui Bocioaca, starostele cojocarilor, si-l doreste ca ginere, dar tanarul refuza. Singura sa dorinta era sa ajunga maistru cojocar si sa duca o viata independenta.
Pentr ca Mara refuza sa-i plateasca stagiul militar, acesta este nevoit sa plece pe front in Italia. Ranit usor la sold va sta o perioada in spital in Verona si reintors in tara Mara nu va recunoaste in Trica "acel prostalan motolog" de alta data.
In ajunul Pastelui cei doi cumnati ajung maistri. Trica maistru cojocar, iar Natl maistru macelar.
Finalul romanului este violent si surprinde momentrul intalnirii batranului Hubar cu fiul sau nelegitim Bandi.
In tinerete Hubar pacatuise lasand insarcinata o servitoare din Radna pe nume Reghina, pe care o lasase in voia sortii. La nastere Reghina paralizeaza, nu mai poate sa vorbeasca si sminteste. Femeia si copilul vor fi ingrijiti din mila crestineasca de maicute.
Cand Bandi implineste 8 ani mama sa moare. Copilul nebun al lui Hubar isi  va ucide tatal atunci cand il recunoaste ca fiu, autorul pedepsind in mod exemplar pacatul initial.

luni, 9 decembrie 2013

Caracterizarea lui Ilie Moromete

Caracterizarea lui Ilie Moromete

Cel mai important personaj al literaturii lui Marin Preda, Ilie Moromete, il are ca model pe Tudor Calarasul, tatal scriitorului, dupa cum marturiseste acesta in volumul” Imposibila intoarcere”:” scriind, totdeauna am admirat ceva, o creatie preexistenta, care mi-a fermecat nu numai copilaria, ci si maturitatea: eroul preferat, Moromete care a exista in realitate, a fost tatal meu.”

Ilie Moromete este singurul” taran-filosof” din literatura romana. Framantarile sale despre soarta taranilor depinzand de roadele pamantului, de vreme si de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui reflexica.

Caracterizarea lui Alexandru Lapusneanul

ALEXANDRU LAPUSNEANUL
-CARACTERIZARE-
Costache Negruzzi este unul din deschizatorii de drumuri din literatura romana moderna. El a initiat specii noi printre care si nuvela istorica.
Alexandru Lapusneanul este personajul principal din nuvela cu acelasi nume. Este un personaj bine individualizat prin „l”-ul de la sfarsitul numelui. De asemenea este un personaj real atestat in cronica lui Ion Neculce.
Autorul il caracterizeaza indirect lasand de fiecare data, faptele, cuvintele, gesturile sa vorbeasca de la sine.

In primul capitol ne este prezentat Lapusneanul ce se intoarce in tara insotit de o oaste otomana, cu scopul de a se razbuna.

Rezumatul nuvelei „Alexandru Lăpuşneanul” de Costache Negruzzi

Nuvela istorică „Alexandru Lăpuşneanul” este o lucrare pragmatică in care este evocată figura lui Alexandru Lăpuşneanul in cea de-a doua domnie.
Aparţine genului epic, insă compoziţional, nuvela respectă mai mult cerinţele genului dramatic. Distingem in ţesătura intimă a nuvelei 2 planuri. Unul ne anunţă acţiunile lui Lăpuşneanu in vederea nimicirii boierilor, iar cel de-al doile oferă, la scenă deschisă spectatorului, desfăşurarea faptelor. Adică cel de-al doilea plan constituie esenţa dramatică a nuvelei. Cele patru episoade, ce se succed,
implinesc de la inceput până la sfârşit caractereisticile unei opere menite a fi reprezentate; gradaţie, tensiune, izbucniri temperamentale, mişcări ample, trăiri puternice, sfârşit spectaculos.

Referat Povestea lui Harap-Alb

Povestea lui Harap-Alb
Basmul cult este opera unui scriitor cunoscut al carui stil propriu isi pune amprenta asupra modului in care sunt relatate intamlarile asupra felului cum sunt realizate personajele dezvaluind viziunea scriitorului asupra omului.

Povestea lui Harap-Alb
Povestea lui Harap-Alb este un basm cult in
revista Convorbiri literare la 1 august 1877.In povestea lui Harap-Alb pot fi identificate particularitati ale basmului popular: opozitia bine-rau, povestirea unor intamplari fantastice si a unor personaje imaginar,triunful binelui asupra raului.

Caracterizarea personajului Harap-Alb

Caracterizarea personajului Harap-Alb

Harap Alb este personajul principal al basmului “Povestea lui harap Alb” scris de Ion Creanga. Ion Creanga este unul dintre cei mai mari scriitori romani, facand parte din Epoca Marilor Clasici, alaturi de Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici. Opera acestuia face parte din curentul realist, fiind foarte vasta si extrem de apreciata in lumea literara. Considerat unul din cei mai mari povestitori ai literaturii romane, operele sale sunt foarte cunoscute: povestile lui au infrumusetat copilaria fiecaruia dintre noi, cu totii amintindu-ne cu drag de “Soacra cu trei nurori”, “Capra cu trei iezi”, “punguta cu doi bani” sau “Danila Prepeleac”. A fost